Școala „Garabet Ibrăileanu”, îndrumător de pași
Pentru unii, școala înseamnă foarte mult, este locul unde formezi legături, unde îți dezvolți cultura generală și acumulezi informații. Unii elevi chiar își dau silința să învețe câte ceva. Pe de altă parte, există și acea categorie de tineri care consideră că școala este un loc unde vii pentru că ești obligat, așteptând să primească o notă bună fără să-și dea măcar puțin interesul. Am avut prilejul să cunosc asemenea persoane în anii pe care i-am petrecut la școală, însă sunt convins că acest tip de elevi pot fi întâlniți în fiecare instituție de învățământ. Din experiența mea, pot spune că până în clasa a VIII-a am avut niște ani minunați pentru că au fost plini de foarte multe momente plăcute. Dar cum niciodată nimic nu este lapte și miere, au existat și momente mai puțin plăcute.
Am învățat la „Garabet Ibrăileanu” și consider că mama a făcut alegerea cea mai bună transferându-mă la această școală! Pe scurt, de la Școala Gimnazială Buznea am venit să învăț aici, în clasa a VI-a. În toți acești ani am avut ocazia să cunosc foarte multe persoane, și aici mă refer în special, la colegii mei. Unii au fost serioși, respectuoși, silitori, însă unii clar au avut o influență proastă, îmi era imposibil să nu observ că mergeau în aproape toate pauzele la fumat și nu erau interesați de școală. Poate nu trebuia să râd, însă am fost foarte amuzat când am auzit de la colegul meu: „Haide măi odată că am nervi”.
Și desigur nu puteam să uit de profesori, unii mai de treabă decât alții. Școala și cadrele didactice ale acesteia mi-au insuflat dorința de cunoaștere, m-au învățat să cred în visele și idealurile mele. În acești trei ani la Școala „Garabet Ibrăileanu” mi-am descoperit pasiunea pentru medicină. Asta nu pentru că profesoara mea era foarte dedicată materiei sale, ci pentru că niciodată nu primeam destule informații de la dumneaei, ceea ce făcea ca biologia să fie un mare mister pentru mine.
Mi-a plăcut că am avut profesori la care ora era oră, serioși, de la care învățai cu adevărat ceva și ne ajutau. Desigur că au existat și profesori care nu își luau munca în serios. Nu făceai nimic la ora lor, nu era nevoie să înveți și îți încheiau media cu 10; profesori care nu erau atât de drăguți cu elevii, pe care îi insultau sau pe care îi ascultau doar pentru că „și-au pus pata pe ei” și le puneau niște porecle urâte sau profesori care le dădeau elevilor de copiat din carte și ei stăteau pe telefon și jucau Pix Words sau făceau orice altceva. Dar partea bună e că profesorii care nu își iau îndatoririle în serios sunt în număr mai mic la momentul actual, în această școală.
Partea plăcută la „Garabet" este că aici nu te plictisești. Pe lângă faptul că se pune în fiecare pauză muzică pe holuri, cum ar fi rock, jazz, pop, hip-hop, dar în special muzică comercială românească, se organizează foarte des evenimente. Spre exemplu campionate de fotbal, diverse concursuri, serbări etc. De zilele școlii programul include diferite activități, iar evenimentul preferat al elevilor rămâne meciul de fotbal împotriva profesorilor. În săptămâna „Şcoala Altfel” se organizează din nou campionate de fotbal și diferite excursii, fie la Palatul lui Al. Ioan Cuza de la Ruginoasa, fie la Mănăstirea Putna etc.
Menționez și faptul că au fost dăți în care unii elevi nu se comportau așa cum ar trebui în mediul școlii. Spărgeau geamuri și primeau doar un punct scăzut la purtare; săreau pe geam și din nou totul se rezuma la un punct scăzut la purtare; nu respectau profesorii, nimic mai mult decât un punct scăzut la purtare. Nimeni nu lua atitudine. Ce credeți? Se cumințeau cumva elevii respectivi după ce li se aplica această pedeapsă? Nici vorbă. Desigur, cazurile au fost rare, însă au existat. Nu sunt la curent cu poveștile acestea, nu știu dacă au primit ce meritau sau dacă s-a mai făcut ceva în privința asta. Sper ca pe viitor, când se vor mai întâmpla lucruri asemănătoare, conducerea școlii împreună cu cadrele didactice să se mobilizeze astfel încât să fie menținut echilibrul școlar.
Pentru părinții care nu sunt deciși în privința școlii pe care ar trebui să o urmeze copilul lor, recomand „Garabet Ibrăileanu”. Cu toate că unii elevi sunt dezinteresați și nepăsători, nu înseamnă că este vina școlii. Pot spune că este o instituție de încredere, unde copilul dumneavoastră se poate integra în anturaje pozitive. De asemenea, sunt mulți profesori care își doresc cu adevărat să îi învețe câte ceva pe elevi, fiecare având un stil de predare diferit, abordând temele și lecțiile creativ.
Mulțumesc pentru timpul acordat, ne auzim la următoarea recenzie!
Autor: George Păiuș
Am învățat la „Garabet Ibrăileanu” și consider că mama a făcut alegerea cea mai bună transferându-mă la această școală! Pe scurt, de la Școala Gimnazială Buznea am venit să învăț aici, în clasa a VI-a. În toți acești ani am avut ocazia să cunosc foarte multe persoane, și aici mă refer în special, la colegii mei. Unii au fost serioși, respectuoși, silitori, însă unii clar au avut o influență proastă, îmi era imposibil să nu observ că mergeau în aproape toate pauzele la fumat și nu erau interesați de școală. Poate nu trebuia să râd, însă am fost foarte amuzat când am auzit de la colegul meu: „Haide măi odată că am nervi”.
Și desigur nu puteam să uit de profesori, unii mai de treabă decât alții. Școala și cadrele didactice ale acesteia mi-au insuflat dorința de cunoaștere, m-au învățat să cred în visele și idealurile mele. În acești trei ani la Școala „Garabet Ibrăileanu” mi-am descoperit pasiunea pentru medicină. Asta nu pentru că profesoara mea era foarte dedicată materiei sale, ci pentru că niciodată nu primeam destule informații de la dumneaei, ceea ce făcea ca biologia să fie un mare mister pentru mine.
Mi-a plăcut că am avut profesori la care ora era oră, serioși, de la care învățai cu adevărat ceva și ne ajutau. Desigur că au existat și profesori care nu își luau munca în serios. Nu făceai nimic la ora lor, nu era nevoie să înveți și îți încheiau media cu 10; profesori care nu erau atât de drăguți cu elevii, pe care îi insultau sau pe care îi ascultau doar pentru că „și-au pus pata pe ei” și le puneau niște porecle urâte sau profesori care le dădeau elevilor de copiat din carte și ei stăteau pe telefon și jucau Pix Words sau făceau orice altceva. Dar partea bună e că profesorii care nu își iau îndatoririle în serios sunt în număr mai mic la momentul actual, în această școală.
Partea plăcută la „Garabet" este că aici nu te plictisești. Pe lângă faptul că se pune în fiecare pauză muzică pe holuri, cum ar fi rock, jazz, pop, hip-hop, dar în special muzică comercială românească, se organizează foarte des evenimente. Spre exemplu campionate de fotbal, diverse concursuri, serbări etc. De zilele școlii programul include diferite activități, iar evenimentul preferat al elevilor rămâne meciul de fotbal împotriva profesorilor. În săptămâna „Şcoala Altfel” se organizează din nou campionate de fotbal și diferite excursii, fie la Palatul lui Al. Ioan Cuza de la Ruginoasa, fie la Mănăstirea Putna etc.
Menționez și faptul că au fost dăți în care unii elevi nu se comportau așa cum ar trebui în mediul școlii. Spărgeau geamuri și primeau doar un punct scăzut la purtare; săreau pe geam și din nou totul se rezuma la un punct scăzut la purtare; nu respectau profesorii, nimic mai mult decât un punct scăzut la purtare. Nimeni nu lua atitudine. Ce credeți? Se cumințeau cumva elevii respectivi după ce li se aplica această pedeapsă? Nici vorbă. Desigur, cazurile au fost rare, însă au existat. Nu sunt la curent cu poveștile acestea, nu știu dacă au primit ce meritau sau dacă s-a mai făcut ceva în privința asta. Sper ca pe viitor, când se vor mai întâmpla lucruri asemănătoare, conducerea școlii împreună cu cadrele didactice să se mobilizeze astfel încât să fie menținut echilibrul școlar.
Pentru părinții care nu sunt deciși în privința școlii pe care ar trebui să o urmeze copilul lor, recomand „Garabet Ibrăileanu”. Cu toate că unii elevi sunt dezinteresați și nepăsători, nu înseamnă că este vina școlii. Pot spune că este o instituție de încredere, unde copilul dumneavoastră se poate integra în anturaje pozitive. De asemenea, sunt mulți profesori care își doresc cu adevărat să îi învețe câte ceva pe elevi, fiecare având un stil de predare diferit, abordând temele și lecțiile creativ.
Mulțumesc pentru timpul acordat, ne auzim la următoarea recenzie!
Autor: George Păiuș
Post a Comment